Fulgi rătăcitori (pe cetini de brazi)...

Am plecat din nou
mi-am luat scutul de iarnă,
înaintez prin nămeţi
şi mi-e teamă:
că n-am să te mai văd,
că viaţa şi lipsa
vor face în urma-ţi prăpăd...

Neatinsă de vreme
e urma ta,
pendulul ceasului
pare a sta.
Clipă de clipă 
aştept cu credinţă
s-apară şi n-apare
mirabila fiinţă...

Ce-mi eşti azi?
ce-ţi sunt azi?
fulgi rătăcitori din cer
adunaţi pe cetini de brazi.
Şi plec,
iar tu plecat eşti pe veci
mâinile ce-au fost cândva calde
le simt permanent reci...

Am plecat din nou la drum,
m-aşteaptă o lungă cale
până la tine o să-mi fac cărare.
Nu ştiu dacă-i bine,
dacă mă mai vrei,
ştiu doar că eu hotărâtă
am pornit prin nămeţii mei...

din volumul "Întâlniri"