Nadina

Nadina

Sunday, 26 February 2017

Viaţa. Ipostaze...
















"M-am rătăcit într-o lume a adulţilor în care am cunoscut mult prea devreme ce-nseamnă egoismul, făţărnicia, răutatea. Nu vreau să cred că lumea-i aşa. Eu cunosc şi alte ipostaze ale ei, ipostaze care m-au purtat o bună parte din existenţa mea către miraculos. Trebuie să existe un tunel prin care să ieşim la suprafaţă şi să ne-amintim că suntem datori să iubim, să iertăm, să primim cu bucurie fiecare zi, ca pe o promisiune sau o speranţă că încă există frumos. Cred că încă există în noi un dram de umanitate care ne pune în mişcare şi ne face să privim faptele cu luciditate, iar oamenii cu îngăduinţă. Încă n-am pierdut ce-i viu în noi. Iar dacă ceva s-a pierdut pe parcurs, e destinat să vină înapoi. E al vieţii curs..."
- din lucrarea "Culegere de monologuri"

Saturday, 25 February 2017

Să fim ce n-am fost...














Încă nu-i timpul pierdut
să fim ce n-am fost,
peste umăr mă uit,
tot tânără sunt
şi te-aştept 
nici eu nu mai ştiu 
de când...

Când iubeşti 
faci un pas înapoi,
dacă eşti nevoit
faci şi doi.

Sunt aici,
te aştept chiar şi azi
cu o lacrimă surâzând
pe obraz.

Încă nu-i timpul pierdut
să rostim
ce nici noi n-am ştiut:
ne iubim!

din volumul "Întâlniri"

Fericire...














Că-mi eşti,
că-ţi sunt
nu-ncape fericire
mai mare pe pământ.

din lucrarea "Poeme pentru el"

Chip asemănător cu tine...


















Iubirea-i un tribut
care niciunuia nu ne revine,
sunt chip asemănător cu tine
şi peste timp am devenit mai mult 
cea care astăzi sunt.

Nu-mi cere să fiu altfel,
nici nu o invoca pe cea de dinainte
despre eşecul de-a nu reuşi să fim noi
nu vreau să îmi aduc aminte.

După surâsul ce ascunde
o dragoste trecută prea devreme,
tu ai să recunoşti un chip asemeni ţie,
însă nu te teme:
nimic nu poate egala
orgoliul tău,
tăcerea mea.

Şi împreună ne vom scufunda
către temutele cărări 
ce dragostea nu ne-o vor da,
c-am refuzat-o de atâtea ori...

din volumul "Destrămări"

Prima lecţie despre surâs...













"Primăvara este prima lecţie despre surâs din calendar. Atunci scoatem din pod vechiturile sufletului, le aşezăm la soare şi reinventăm modalităţi de-a fi cât mai simpli, mai ataşaţi, mai prezenţi. Acest anotimp reuşeşte mai mult decât celelalte să anime viaţa din noi, să trezească dragostea şi pofta de a îndrăzni mai mult. Primăvara, când fiecare rădăcină prinde viaţă, este despre creaţie şi om. Pentru că renasc împreună ca un tribut adus vieţii. Prima lecţie despre surâs continuă cu o îmbrăţişare, cu acea căutare continuă a mâinilor dragi. Fiindcă eşti întreg numai atunci când respiri, creezi, cauţi şi continui să cauţi la nesfârşit."
- din lucrarea "Culegere de monologuri"

Friday, 24 February 2017

Copii eram...














Copii eram şi verile de-atunci,
azi surioară aminte ţi le aduci?
cum început-au amintirile să doară
că nu mai eşti, că nu mai sunt
copilele de odinioară
ce puneau lumea la pământ.

Azi prin livezi nu mai este atâta zarvă,
ah, lumea că pesemne devenit-a oarbă
şi-avem de ce ne teme
în lume sunt atâtea semne
cum că s-a pierdut 
din al copilăriei tumult
şi că jocurilor ce ne-au luminat copilăria
locul le-a luat tehnologia.

Copii eram şi câte vise aninam 
în copacii bunicilor le dădeam zbor
şi cum urmăream în ochi
cu atâta lumină 
visele cu ce-aveau mai bun
înapoi să ne vină.

Astăzi, observi şi tu
că nu se poate
să te-ntorci din drum
nici măcar la jumătate.
Ah, oameni buni
devenita-ţi nebuni?
lăsaţi copilul să fie copil
şi jocul să-i fie nu doar cale,
ci şi util.

Copii eram, taine aveam
ce amintire minunată 
avem şi poate fi-nrămată.
Tu şi eu, cele de atunci
copilăria petrecută pe uluci.
Când ne mai dai din acest Rai,
Tu, Doamne? 
doar amintirile, ca într-un joc
ne mai zidesc povestea şi o pun la loc...

din volumul "Tărâmul magic al copilăriei"

Femeia (doar pentru ea)...



















Femeia, din ce mări se ridică?
îi pun la picioare tot malul
doar ca să-mi mai stea...
Ah, ea precum un val se ridică
că pleacă şi mă lasă
mi-e frică.
Dar ea, cum nu-i stăruitoare
se-ndepărtează de mal,
se-apropie-n depărtare de soare.
Ştiu că doar pentru ea
încă o viaţă în port aş aştepta...

din volumul "Întâlniri"